Tot mai multe personalități temeinic informate și responsabile argumentează în Germania că nu se va putea concura în lumea de astăzi și de mâine fără schimbări în propria societate. „Trebuie să ne schimbăm noi înșine pentru a ne păstra bunăstarea și independența în competiția globală” (Felix Lee, Finn Mayer-Kuckuk, China. Auswege aus einem Dilemma, Ch. Links, Berlin, 2024, p. 11). Schimbările se cuvin începute cu o nouă poziție față de creativitate, cu reorganizare și cu motivarea cetățenilor. Orientarea spre educație performantă și inovație este cheia. În opinia mea, sunt argumente din care se cuvinte învățat, iar o schimbare vastă devine…
Autor: Andrei Marga
Organismele sunt entități cu anumită autonomie, ce înfruntă condițiile de viață. Cum se știe prea bine, orice organism este plasat în timp. Îmbătrânirea este uzura capacităților sale de a prelucra cu soluții proprii înaintarea sa în timp. Azi sunt tot mai intense preocupările de orientare a vieții de zi cu zi încât fiecare om să se bucure de timpul care îi stă la dispoziție. Aceste preocupări urcă de la jurnaliști și literați la medici, psihologi, sociologi, antropologi, chiar la filosofi. Pe cât lecturile mele izbutesc să acopere, mi se pare elocventă în zilele noastre acțiunea medicului, teolog și filosof, Johannes…
În zilele noastre, se iau senin decizii eronate, cum sunt, de pildă, „pacea prin forță”, „democrație prin controlarea alegerilor de către procurori”, „dezvoltare prin mărire de impozite” sau „să luptăm contra pseudoștiinței”. Aceasta dovedește, între altele, că decidenții care le iau și „intelectualii” lor stăpânesc rău noțiunile. La o minimă verificare, se și poate constata că, unii, fără să fi trecut vreodată un examen de economie, de sociologie, de drept, de logică a cercetării, de epistemologie, se dau specialiști și răspândesc falsuri. Un declin alarmant Probabil că situația ține, la noi, și de scăderea profesionalismului, ca urmare a criteriilor laxe…
Iisus din Nazaret este personalitatea lumii antice despre care avem cele mai multe date și de departe cea mai discutată personalitate a istoriei de până acum. Iisus este Mesia cu impactul cel mai vast în istoria cunoscută. Dar cât îl cunoaștem? Cum ar privi Iisus lumea de astăzi? Raportările la Iisus se mișcă în continuare între renunțare la cunoaștere, lăsând lucrurile în bezna timpurilor, relativizare, care topește totul în ipoteze interesate nu de adevăr, ci să epateze, și apologetică, ce are contact slab cu viața pământească. Dincoace de acestea, rămâne însă justificat un realism robust, al faptelor certe și cultivat,…
Efortul de restabilire a republicanismului democratic din tradiția americană, lansat recent în Statele Unite, constituie un moment important. Atenționările privind starea democrației în Europa de azi, făcute de vicepreședintele american la München și în Groenlanda, și de secretarul de stat la Washington DC, sunt salutare. Nu se poate contesta că, pe continent, unii decidenți au pierdut electoratul și, în loc să cultive democrația care a consacrat Europa, caută vizibil pretexte și vor război. Sau, în loc să facă din democratizare o politică activă de schimbare în bine se flatează invocând istoria. Mai mult, libertatea de expresie este afectată în multe…
Diagnozele date stării democrației se agravează în ultimii ani. Ele relativizează autoflatarea conținută în formule precum „noi suntem proeuropeni, alții sunt extremiști”, „europenii țin de democrații, alții de autocrații”, „să oprim ascensiunea extremei drepte!”, „să împiedicăm suveraniștii!”. Dacă cineva este la propriu democrat, ar proceda la integrarea dialogală a cetățenilor, nu la stigmatizări. Și s-ar uita mai întâi în oglindă la ceea ce este și face el însuși. Amintesc pe scurt câteva diagnoze. În democrații, au loc azi alegeri zise „libere”, dar se aleg aceleași forțe, încât reprezentarea opiniilor cetățenilor suferă (Colin Crouch, Postdemokratie, 2008). Concentrările de putere economică și…
În privința democrației de astăzi sunt de recunoscut cel puțin două adevăruri simple. Anume, este democrație numai acolo unde cetățenii sunt incluși fără discriminări și interdicții în decizii de interes public și-și pot exprima fără teamă opiniile, fiecare cu experiența, cunoștințele și evaluările sale. Și, numai atunci democrația își poate confirma superioritatea când în chestiunile de interes public se decide prin deliberarea cetățenilor și schimburi de argumente, în cadre organizate, asumându-se că argumentarea antrenează deosebirea și chiar contrazicerea. Interdicțiile anulează democrația, iar o democrație mută se demite singură. Din nefericire, în România actuală suntem aduși în situația elementară de a…
Două concepte relativ noi schimbă optica asupra societății moderne, după ce aceasta a suferit schimbări adânci. Multă vreme, această societate a alimentat discuția privind ce este de făcut pentru a evita nedreptatea, exploatarea, înstrăinarea, represiunea, dictatura și alte anomalii sociale. Beletristica, științele sociale și conflictele politice din ultimele secole sunt probă. Acum, odată cu tema „rezilienței”, accentul decisiv trece pe rezistența persoanelor, comunităților și instituțiilor la lovituri și afectări și pe refacerea după acestea. Orientarea capătă acum accent, într-un fel, defensiv. Anomiile statelor, practic afectarea sau lovirea unor oameni de către alți oameni, de la condiționări și manipulări, la interdicții,…
Deja Nietzsche a anticipat evoluția lumii spre competiție și confruntare între mari forțe suprastatale angajate să o controleze. Acum putem privi lucrurile mai în detalii, căci puterea presupune astăzi multe: dezvoltare tehnologică și economică, instituții democratice, cultură avansată, puternică motivare a cetățenilor. Realismul nu poate ocoli însă un fapt: acela că politica este subsistemul conducător de evoluție azi, iar forța militară clădită pe tehnologie, economie și celelalte premise este atuul ei. El nu se reduce, așadar, la a observa comportamentul supraputerilor, chiar dacă acestea hotărăsc soarta oamenilor. Într-un fel, lumea se schimbă continuu în idei, organizări și performanțe. Nicio țară…
Mai mult ca altădată, viața depinde de decizii politice. Cu deosebire acum, când neînțelegerile ajung din nou în preajma conflagrației. Memorabil, John Adams spunea: „Eu trebuie să studiez politica și războiul pentru ca fiii mei să poate avea libertatea de a studia matematica și filosofia. Fiii mei se cuvine să studieze matematică și filosofie, geografie, istorie naturală și construcții navale, navigație, comerț și agricultură pentru a da copiilor lor dreptul de a studia pictură, poezie, muzică, arhitectură, sculptură, tapițerie și porțelan” (1809, în Corespondence …, Boston, 1923). Firește că, pentru un „părinte fondator” al Statelor Unite, politica avea sensul de…