Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,1% în trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul semestru s-a majorat cu 0,7% faţă de perioada similară din 2023, pe seria brută, şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (1) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2024 în varianta provizorie (1) faţă de varianta “semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 211 din 14 august 2024”, precizează INS.
Potrivit statisticii, Produsul Intern Brut în trimestrul II 2024 comparativ cu trimestrul I 2024 a fost în termeni reali mai mare cu 0,1%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2024, o creştere de 0,8% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.
În semestrul I 2024, PIB-ul a crescut, comparativ cu semestrul I 2023 cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, mai arată datele INS.
Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 430,772 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,1% faţă de trimestrul I 2024 şi 0,8% faţă de trimestrul II 2023. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2024 a fost de 853,781 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,5% faţă de semestrul I 2023.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 408,039 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,8% faţă de trimestrul II 2023, iar pentru semestrul I 2024, de 756,910 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de semestrul I 2023.
În privinţa contribuţiilor la creşterea PIB pe categorii de resurse, în semestrul I 2024 faţă de semestrul I 2023, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice: Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%), cu o pondere de +1,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%; Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%), cu o pondere de +3,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%; Construcţiile (+0,1%), cu o pondere de +5,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1%; Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +23,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%.
Potrivit datelor INS, informaţiile şi comunicaţiile nu au contribuit la creşterea PIB, având o pondere de +7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat; intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB, având o pondere de +2,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,9%; Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%.
O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: Industria (-0,1%), cu o pondere de +17,5% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 0,6%; Tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate sa redus cu -1,6%; Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,3%.
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de +8,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,4%, arată INS.
Pe categorii de utilizări, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +5,8%, contribuind cu +3,7% la creşterea PIB; Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +1,3%, contribuind cu +0,1% la creşterea PIB; Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu -3,4%, contribuind cu -0,4% la creşterea PIB; Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu 6,0%, contribuind cu +1,4% la creşterea PIB.
Potrivit datelor INS, exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-3,5%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +4,0% corelat cu diminuare a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu (-3,3%).
“Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat pentru trimestrul II 2024 varianta provizorie (1) faţă de varianta “semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 211 din 14 august 2024. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu recomandările europene”, notează INS.
Banca Mondială şi-a menţinut estimările privind avansul economiei româneşti în 2024 şi 2025 în cel mai recent raport privind „Perspectivele Economice Globale” publicat în luna iunie.
Astfel, economia românească va înregistra un avans de 3,3% în acest an, şi de 3,8% în 2025, similar cu nivelul previzionat în ianuarie.
În luna mai, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat că nu şi-a modificat estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024 şi avertiza că principala vulnerabilitate rămâne poziţia fiscală. Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 3,2% în acest an, similar estimărilor din luna septembrie 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,4% anul viitor.
Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, potrivit raportului „World Economic Outlook”, publicat în aprilie.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 3,4%.