Europa a devenit din nou problemă pentru cei preocupați de viața pe continent și de mersul lumii. Faptele și deciziile care se iau de decidenții ei actuali sunt adesea riscante. Suntem deja după câteva crize pe continent, exprimate de cei mai mari gânditori ai săi. Au fost, pe rând, o criză a înțelegerii individualității, ca urmare a alunecării în lupte străine de creația de valori (Nietzsche), o criză constând în pierderea întâietății în ordinea culturilor (Spengler), o criză a înțelegerii rațiunii, ca urmare a instrumentalizării acesteia, aduse de pozitivism (Husserl), o criză a ruperii culturii de înțelegerea condiției umane (Heidegger),…
Autor: Andrei Marga
Sorosismul, ca politică, și repercusiunile sale sunt puse azi în discuție, nu doar în Romania. De aceea, a devenit oportun să fie lămurite lucrurile, pe date sigure. Mecanismele lăuntrice ale acestuia, care convertesc tacit îmbrățișarea libertăților individuale într-o opoziție la pluralism sunt de luat în seamă, fiind tot mai evidente. În sfârșit, într-o lume în schimbare, orice optică e de chestionat cu privire la adecvarea sa. Altfel, discuția asupra sorosismului eșuează în confuzii. Înainte de orice, se cuvine distins între folosirea resurselor financiare oferite de Fundația George Soros, de către numeroși concetățeni și cetățeni din alte țări, pe de o…
Obiectiv, în România de azi nu este în joc numai chestiunea deficitului bugetar – semn clar al incapacității decidenților de ieri și de azi. În joc este și o criză care lovește din multe direcții – randament slab și producere chinuită, pricepere și motivație scăzute, propagandă umflată ce ține loc de viziune. Un adevăr nu poate fi ocolit: în ani cu oportunități de dezvoltare, în care multe țări au profitat pentru a se consolida, România a fost adusă în criză de decidenți nepregătiți și corupți, care guvernează încălcând Constituția și se perpetuează prin mituire. În locul societății libere, ei oferă…
Pentru a nu fi smuls din viața pe care și-o dorește, cetățeanul este pus să distingă azi între cunoștințe, interpretări, credințe, vociferări de partide și rafalele propagandei, care îl asaltează. Cu alte cuvinte, ceva mai exigent exprimat, să facă, fie și în mare, distincția dintre ceea ce ține de științe, de filosofii, de religie, de ideologii și de simpla propagandă. Am putea intra, desigur, în discuția despre tipurile multiple de științe delimitate în zilele noastre. Dar mai important este să ne păstrăm în dreptul caracterizării inspirate de științele cu care oricine se întâlnește în gimnaziu și în liceu. Înțeleg aici…
Lumea se schimbă în continuare. Ar fi democratic ca și în țara noastră să aibă loc dezbatere publică asupra evenimentelor, măcar în Parlament. Altfel, tot felul de nimeriți în funcții se lansează în perorații, chiar și în decizii grave, încălcând Constituția, și creează confuzii. Este cazul să readucem pe tapet pacea și securitatea europeană, discutate cu datele istoriei. Plierea la prejudecăți și oportunismul, cum se observă ușor în jur, nu rezolvă nimic, deși „noua corectitudine politică” a făcut din ele virtuți. Diplomație înseamnă tocmai a promova rațional soluții care au susținerea istoriei. În 16 septembrie 2022, am lansat…
Ii suntem in continuare datori lui Kant pentru înțelegerea cea mai sintetică și mai profundă a dreptului. În Întemeierea metafizicii moravurilor (1785), dreptul este considerat „conceptul condițiilor sub care voința unuia poate fi unită cu voința altuia, conform unei legi generale a libertății”. Esențială este aici, desigur, unirea oamenilor sub condiția libertății fiecăruia. Nu este drept decât acolo unde libertățile sunt asigurate pentru fiecare și tuturor celor care cad sub incidența legii li se aplică aceeași măsură. De aceea, juriștii cu temeinică formare delimitează funcțiile dreptului – „funcția de ordonare” a relațiilor din societate, „funcția de asigurare a dreptății”, „funcția…
Într-o carte de o rară calitate stilistică și bogăție a ideilor, în prealabil prezentată ca șir de conferințe la invitația College de France (Paris), Peter Sloterdijk caută să înțeleagă Europa actuală și să arate ce perspective se întrevăd (Der Kontinent ohne Eigenschaften. Lesezeichen im Buch Europa, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2024). O face începând examinarea „de la ceea ce este mai arzător”, adică luând continentul în coordonatele geopolitice de astăzi. În fapt, Europa nu mai este, cum era până la Primul Război Mondial, centrul economic, politic și cultural al lumii. Nici chiar diagnosticienii declinului ei nu au anticipat dependența continentului…
Intrată în criză gravă, mai nou și într-o distrugere iresponsabilă, sub decidenți diletanți, a premiselor ei sociale, educația din țara noastră are nevoie de schimbare radicală. La rândul ei, educația se cere înțeleasă în perspectivă istorică. În acest sens, public o altă parte din interviul realizat de dr. Elena Gabriela Câțcoan (Craiova). 1. Care sunt cauzele pierderii monopolului școlii românești asupra educației? Andrei Marga: Ar fi nevoie de mult spațiu pentru a răspunde la o astfel de întrebare. Voi fi cât se poate de sintetic. Școala a pierdut monopolul cunoscut de noi, cei de azi, asupra educației. Dar nu totdeauna…
Se încearcă azi variate soluții la criza gravă a educației. Din teritoriul „inteligenței artificiale” vin numeroase impulsuri și sugestii, după ce în ultimele decenii s-a înlocuit „psihologia genetică”, în vogă la un moment dat, și s-a apelat la „psihologia cognitivă”. Firește, este mereu esențială folosirea achizițiilor ce vin dinspre abordările noi ale minții și ale formării noțiunilor și valorilor. Când însă decidenții preiau achizițiile fără cultura științifică și instituțională necesare demersul nu dă rezultate. Deviza „naturalizării”, înțeleasă sub multiplele ei aspecte, rămâne astfel valabilă și în cazul educației. În volumul Inteligența artificială și condiția umană (Meteor Press, București, 2025) am…
În lumea de azi, dilemele se înmulțesc. Prin dilemă înțelegând ceea ce înseamnă aceasta la propriu: un raționament cu o premisă disjunctivă, „sau-sau”, și cu două premise ipotetice, „dacă-atunci”, concluzia la capătul alternativelor fiind aducătoare de dificultăți. „A poate fi sau B sau C: dacă A este B atunci rezultă D; dacă A este C atunci rezultă D”. Unele dileme nu-s explicite, dar sunt acute. Bunăoară, formula „pacea prin forță” ascunde de fapt dilema că nici pacea retorică și nici pacea prin forță nu aduc pacea imediată. Ori formula „democratizare prin alegeri”: în fapt, și alegeri fără libertatea cetățenilor și…