Oamenii au, știm bine, interese – preocupări tenace, cu mobilizări de resurse diverse, pentru a satisface durabil nevoi și aspirații – care schimbă de multe ori ceea ce este în jur. Persoana este apreciată adesea pentru spectrul larg al intereselor. Nu se poate generaliza, desigur, dar ar trebui să dea de gândit că printre decidenții României actuale, de la primar de comună, trecând prin responsabili de instituții, la președinte, găsești rar persoane care să nu reducă interesele la propriul interes. Destul să pui întrebări, că descoperi tertipuri. Formatul decidenților a ajuns azi atât de jos, încât, dacă iei în seamă…
Autor: Andrei Marga
Sărăcia de idei din campaniile electorale din acest an nu a ocolit educația. Și acum, în fața alegerilor prezidențiale și parlamentare, se vorbește de educație, dar nimeni nu a propus vreun proiect viabil. Faptul că de la programele anilor nouăzeci – „Reabilitarea școlilor rurale” (1997), „Construcția de școli și de clădiri universitare” (1997), construcția „Roedunet” (1996), „Echiparea cercetării universitare” (1998), „Crearea autonomiei profesionale a școlilor și liceelor” (1998), „Autonomia universităților” (1998), „Normalizarea salarială a educației” (1998), etc. – se progresează în infrastructură și alocări financiare este în firea lucrurilor și de salutat. Numai că nici banii și nici infrastructura nu…
După lunga perioadă de pace în Europa și înțelegerile de până în 1991, suntem în războaie. Dacă Primul Război Mondial a rămas în conștiințe ca unul care a tehnicizat războiul și i-a conferit amploare și cruzime, iar al Doilea a antrenat exterminarea de populații și prizonieri și folosirea armei nucleare, acum, cu noile avioane și rachete, cu electronica și biochimia actuală, se poate lovi letal oriunde. În plus, belicozitatea este iarăși în largul ei. Pacea a devenit astfel și mai imperativă – dacă se vrea un viitor pozitiv. Politologi, juriști, economiști, istorici din cele mai bune centre de cercetare (Chicago,…
Neajunsurile rămân în Uniunea Europeană, fără soluții. Sub cupola unității, revin mai nou vechi reflexe – ignorarea istoriei, discreditarea propagandistică a celuilalt, egoismul și ura. Se recurge la improvizații opuse proiectului european, precum suspendarea subsidiarității. Se iau decizii fără acoperire în voința cetățenilor – a se vedea politica externă. Corupția pare să fi ajuns la vârf, după cum s-au petrecut lucrurile în afacerea vaccinurilor Pfizer. De aceea, destui europeni pun întrebări și caută rezolvări. Viitorul european nu poate fi lămurit fără a cunoaște trecutul și prezentul, dar tot mai puțini dintre cei care se pronunță sunt exigenți în materie. De…